De exemplu un german ar putea înţelege un olandez sau un suedez ar putea înţelege un german? Care sunt diferenţele între aceste limbi din aceeaşi familie?

Limbile germanice sunt foarte diferite între ele. Contrar limbilor latine, limbile germanice nu provin dintr-o singură limbă, aşadar ele nu au o sursă care să le unească de aproape sau de departe. Anumite limbi precum suedeza sau norvegiana provin dintr-o singură limbă veche numită limba nordică veche.

1. Limbile germanice sunt oare dialecte indo-europene, similare între ele pentru că au evoluat de la aceeaşi sursă proto-indo-europeană?

Raspuns: Nu, limbile germanice nu sunt aşa de similare precum franceza şi italiana. Popoarele germanice nu aveau aceiaşi zei şi nu le dădeau aceleaşi nume. Olandeza provine din franca veche, limba franca, limba francilor pleacă din aceeaşi ramură germanică precum vechea anglo-saxonă provine din sudul Danemarcei, a nordului Poloniei şi a Mării Baltice.

Aşadar, olandeza este mai apropiată de engleză, decât germana, însă germana şi olandeza au evoluat împreună în Europa Continentală şi influenţele între aceste două limbi au făcut ca cele două limbi să fie apropiate, însă originea limbii olandeze este una mai apropiată de saxonă, engleză şi friziană.

2. Popoarele germanofone nu se pot înţelege, aşa cum se întâmplă cu francezii şi italienii. Anumite limbi germanice sunt mai apropiate decât de altele, precum engleza şi scoţiana germană.

Raspuns: Pentru engleză  avem vechea franceză vorbită de normanzi, engleza devine atunci, o adevărată limbă pe care o putem numi „germano-romană”, nu latină, pentru că franceza este o limbă romană….nu este latină, însă aceasta derivă din latină, în engleză putem găsi cuvinte de origine franco-germanică sau normandă (germanică) şi galeză (celtica) aduse de dialectul francez al normanzilor (1066 Guillaume Cuceritorul cucereşte Anglia, începe stăpânirea limbii franceze în Anglia).

3. Pentru olandezi, avem popoare celtice şi galo-romane autohtone ale Ţărilor de Jos şi Belgia care au influenţat limba olandeză, în sfârşit vechea franca din Olanda.

Raspuns: Limbile germanice sunt divizate în mai multe ramuri; există limbi nordice: suedeză, daneză, norvegiană, islandeză. Există limbile germanice ale vestului: oOlandeză, germană, engleză şi multe altele. Există limbile germanice de est: Vandali, vizigoţi etc.

4. Finlandezii sunt în marea lor majoritate de origine germanică, însă au adoptat limbile vechiului invadator al Finlandei

Raspuns: De exemplu suedezii nu pot înţelege limba germană, însă îi pot înţelege pe norvegieni, danezi, islandezi (nu în mare măsură pentru islandezi, însă scris Da). După scriere este foarte uşor pentru un olandezofon să înţeleagă limba germană, chiar un pic şi limba suedeză, mai ales, cuvintele simple precum a cânta, a veni, a merge, mâini, braţe, da (ja este folosit în aproape toate limbile germanice, chiar cuvânt englez „yes” nu este decât o formă a cuvântului ja pronunţat „ ya”).  Cred că în scris suedezii şi norvegienii se înţeleg 98% am putea spune. Limba islandeză nu a evoluat prea mult, islandezii sunt capabili să înţeleagă vikingii Antichităţii, de exemplu. Limba islandeză este foarte dură pentru suedezi. E ca şi cum francezii ar încerca să citească latina vulgară sau latina clasică.

5. Limbile scandinave (suedeză, daneză, norvegiană, islandeză ….însă nu finlandeză) sunt foarte apropiate între ele, locuitorii acestor limbi se înţeleg deseori între ei?

Raspuns: Nu, finlandezii, care au o limbă fino-ugrică, deci ne-indo-europeană.

Limba germană şi olandeză se aseamănă mult, germanii şi olandezii pot să se înţeleagă aproape bine.

Engleza este de asemenea o limbă germanică, însă cu multe împrumuturi de la limbile latine, nu neapărat cunoscute celorlalte limbi germanice.

Însă aceste trei sub-grupe sunt totuşi îndepărtate unele de altele, sunt mai puţin omogene decât limbile latine sau slave.

Diferenţele? Articolul de la sfârşitul cuvântului pentru limbile scandinave, pronunţarea destul de diferită a limbii germane.

Deci: între germani şi olandezi da, între scandinavi da, însă între germani şi scandinavi probabil nu. Însă este sigur că pot învăţa aceste limbi mai uşor decât o limbă latină, de exemplu. De aceea, astăzi suedezii trec drept cei mai buni în limba engleză: totodată, ei ar fi cei mai buni în germană.